Cum se pronunță: A ZĂPĂCI
A ZĂPĂCI: verb, care înseamnă: 1) A face să se zăpăcească.2) (lucruri) A întoarce pe o parte şi pe alta, împrăştiind, încâlcind, amestecând (pentru...
Cum se pronunță: A ZĂNGĂNI
A ZĂNGĂNI: verb, care înseamnă: 1.(despre obiecte de metal sau de sticlă) A produce un zgomot specific la lovire, la cădere sau la rostogolire; a face “zangzang”;...
Cum se pronunță: A ZĂMISLI
A ZĂMISLI: verb, care înseamnă: 1) A face să ia fiinţă (prin fecundare).2) A face să se zămislească. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit...
cum se pronunță: A ZĂHĂI
A ZĂHĂI: verb, care înseamnă: 1) (persoane) A necăji întruna cu diferite pretenţii sau reproşuri; a bate la cap; a moronci; a zădărî; a hărţui.2) (obiecte)...
cum se pronunță: A ZĂLOGI
A ZĂLOGI: verb, care înseamnă: 1) (obiecte) A da ca zălog; a amaneta.2) (obiecte) A lua ca zălog; a amaneta.3) (persoane) A oferi în calitate de ostatic.4)...
cum se pronunță: A ZĂGĂZUI
A ZĂGĂZUI: verb, care înseamnă: 1) (torente de apă) A opri cu ajutorul unui zăgaz; a îndigui; a stăvili; a bara.2) (activităţi, planuri, idei etc.) A...
Cum se pronunță: A SE ZĂPĂCI
A SE ZĂPĂCI: verb, care înseamnă: 1) A-şi pierde facultatea de a judeca normal; a-şi ieşi din minţi; a se sminti; a se scrânti; a se zăluzi; a se ţicni;...
Cum se pronunță: A SE ZĂMISLI
A SE ZĂMISLI: verb, care înseamnă: 1) A apărea pe lume; a căpăta viaţă; a se naşte.2) fig. A lua naştere; a se constitui; a se forma; a apărea. Sursa:DEX’09,...
cum se pronunță: A SE ZĂHĂI
A SE ZĂHĂI: verb, care înseamnă: A se răspândi în diferite direcţii sau pe un spaţiu mai mare; a se împrăştia; a se risipi. Sursa: DEX’09, DOOM...
Cum se pronunță: foiletonist
FOILETONIST, -Ă, foiletoniști, -ste, substantiv masculin și feminin Autor de foiletoane. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: feuilletoniste...
Cum se pronunță: foileton
FOILETON, foiletoane, substantiv neutru 1. Spaţiu în partea de jos a unei pagini de ziar rezervat pentru o rubrică permanentă; 2. Articol ştiinţific (de literatură...
Cum se pronunță: fofelniță
FOFELNIȚĂ, fofelnițe, substantiv feminin 1. Parte a vârtelniţei constând din două braţe încrucişate, pe care se pun cele patru fofeze; 2. Limba meliţei;...
