Cum se pronunță: lambă
lambă, lambe, substantiv feminin, 1. Lanț care leagă crucea proțapului unui car cu capetele osiei. 2. Parte proeminentă a unei piese de lemn sau de metal...
Cum se pronunță: lambada
lambada, lambade, substantiv feminin, 1. Dans modern de perechi, de origine sud-americană, caracterizat prin mișcarea rapidă și ritmică a șoldurilor; melodie...
Cum se pronunță: lamă II
lamă, lame, substantiv feminin, 1. Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele, dar mai mici și fără cocoașă, care trăiesc pe platourile înalte...
Cum se pronunță: lamă
lamă, lame, substantiv feminin, 1. Placă subțire de metal, de material plastic etc., cu diverse întrebuințări (în aparatura tehnică). 1.1. prin specializare...
Cum se pronunță: lamaserie
lamaserie, lamaserii, substantiv feminin, 1. Mănăstire pentru lama (în Tibet). Sursa: DEX ’09 etimologie: limba franceză lamaserie silabație: la-ma-se-rie...
cum se pronunță: lamartinist
lamartinist,–istă, lamartiniști, adjectiv, 1. Lamartinian. Sursa: DEX ’09 sinonime: lamartinian etimologie: nume propriu Lamartine + -ist. silabație:...
Cum se pronunță: lamartinian
lamartinian, –ană, lamartinieni adjectiv, 1. Referitor la Lamartine, al lui Lamartine; în maniera lui Lamartine; lamartinist. Sursa: DEX ’09 sinonime:...
Cum se pronunță: lamare
lamare, lamări, substantiv feminin, Acțiunea de a lama și rezultatul ei. Sursa: DEX ’09 etimologie: vezi lama silabație: la-ma-re...
Cum se pronunță: lamarckist
lamarckist, –istă, lamarckiști, –iste, substantiv masculin feminin, adjectiv, 1. (Adept) al lamarckismului. Sursa: DEX ’09 etimologie: limba...
Cum se pronunță: lamarkcism
lamarckism, substantiv neutru, 1. Teorie biologică după care evoluția viețuitoarelor se explică prin influența variațiilor de mediu asupra comportamentului...
Cum se pronunță: lamantin
lamantin, lamantini, substantiv masculin, 1. Gen de mamifere cetacee asemănătoare cu foca, care trăiesc în regiunile tropicale din America Centrală și din...
Cum se pronunță: țintaș
ȚINTAȘ, țintași, substantiv masculin – Persoană care țintește bine (cu o armă); ochitor. Un ~de elită. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format...
