Cum se pronunță: răstimp
RĂSTIMP, răstimpuri, substantiv neutru: Perioadă de timp cuprinsă între două momente; interval de timp. Sursa: DEX ’09 Sinonime: perioadă, timp, curs,...
Cum se pronunță: răstignire
RĂSTIGNIRE, răstigniri, substantiv feminin: 1. v. a răstigni; 2. (reg.) Cruce mare cu chipul lui Isus Hristos răstignit, instalată la margine de drum. Sursa:...
Cum se pronunță: a răstigni
A RĂSTIGNI, răstignește, verb 1. (un osândit în antichitate) A executa prin pironire pe cruce; a pune pe cruce; a crucifica; 2. (fig.) A supune la chinuri groaznice;...
Cum se pronunță: răsteală
RĂSTEALĂ, răsteli, substantiv feminin: (rar) Adresare către cineva cu glas răstit. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (pop.) stropșeală, (fam.) rățoială, (fam....
Cum se pronunță: răstav
RĂSTAV, răstavuri, substantiv neutru I. (reg.) 1. Fâşie de pământ cultivată cu un singur fel de plante; 2. Fâşie de pământ între două rânduri de semănături;...
Cum se pronunță: răsputere
RĂSPUTERE, răsputeri, substantiv feminin: din răsputeri = din toate puterile. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + putere (DEX ’09)....
Cum se pronunță: răspunzător
RĂSPUNZĂTOR, -OARE, răspunzători, -oare, adjectiv 1. Care răspunde de ceva; care poartă o răspundere; responsabil; 2. (înv.) Care corespunde; corespunzător....
Cum se pronunță: răspuns
RĂSPUNS, răspunsuri, substantiv neutru 1. Comunicare (orală sau scrisă) generată de o întrebare pusă de cineva; 2. Expunere a cunoştinţelor la examene;...
Cum se pronunță: răspundere
RĂSPUNDERE, răspunderi, substantiv feminin: Atitudine responsabilă de obligaţiile proprii; responsabilitate. Sursa: DEX ’09 Sinonime: îndatorire, responsabilitate,...
Cum se pronunță: răspoimâine
RĂSPOIMÂINE, adverb: În ziua care urmează după poimâine; mai poimâine. Sursa: DEX ’09 Etimologie: răs- + poimâine (DEX ’09)....
Cum se pronunță: răsplată
RĂSPLATĂ, răsplăți, substantiv feminin 1. Bun material sau spiritual care se dă sau se primeşte pentru un serviciu, un ajutor etc.; recompensă; 2. Pedeapsă...
Cum se pronunță: răscopt
RĂSCOPT, -OAPTĂ, răscopți, -oapte, adjectiv 1. v. a se răscoace; 2. fig. (despre persoane) Care a trecut de tinereţe şi are experienţă de viaţă. Sursa:...
