Cum se pronunță: pandelaș
PANDELAȘ, pandelașe, substantiv neutru – mai ales art. 1. Dans popular în care jucătorii, prinși de mână, se deplasează într-un tempo moderat. 2. ...
Cum se pronunță: pandantiv
PANDANTIV, pandantive, substantiv neutru – 1. Obiect de podoabă care se poartă la gât, atârnat de un lănțișor. 2. Element de construcție de forma unui...
Cum se pronunță: pandant
PANDANT, pandante, substantiv neutru – Obiect care formează, împreună cu altul, o pereche simetrică. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit...
Cum se pronunță: pandalie
PANDALIE, pandalii, substantiv feminin – mai ales la pl. pop. fam. Stare de enervare foarte puternică și violentă; criză de nervi; furie. (G.-D. pandaliei)...
Cum se pronunță: pancronic
PANCRONIC, pancronică (~ci, ~ce), adjectiv – Care este valabil pentru orice perioadă de timp; propriu oricărei perioade de timp. Sursă: NODEX (2002) Etimologie:...
Cum se pronunță: pancromatic
PANCROMATIC, pancromatică (~ci, ~ce), adjectiv – (despre plăcile si filmele fotografice) Care este sensibil la toate culorile spectrului vizibil. Sursă:...
Cum se pronunță: pancreatită
PANCREATITĂ, pancreatite, substantiv feminin – Stare patologică constând în inflamarea pancreasului. (Sil. -cre-a-) Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt...
Cum se pronunță: pancreas
PANCREAS, pancreasuri, substantiv neutru – Glandă de formă alungită, situată lângă stomac, având secreție mixtă, care ajută la digestia hranei și...
Cum se pronunță: pană
1. PANĂ, pene, substantiv feminin – 1. (la păsări) Formație cornoasă alcătuită dintr-un cotor tubular, pe care sunt așezate simetric fire subțiri...
Cum se pronunță: panama
1. PANAMA, panamale, substantiv feminin – 1. (în America Centrală) Împletitură din frunzele unei specii de palmier. 2. Pălărie confecționată dintr-o...
Cum se pronunță: panachidă
PANAHIDĂ, panahide, substantiv feminin înv. – 1. Slujbă religioasă oficiată pentru pomenirea morților (la 40 de zile de la moarte); parastas. 2. Rugăciune...
Cum se pronunță: panaghie
PANAGHIE, panaghii, substantiv feminin – 1. Icoană mică având zugrăvit chipul Fecioarei Maria. 2. (în mănăstiri) Bucată de prescură care se mănâncă...
