VIZON, vizoni, substantiv masculin: Animal sălbatic carnivor, cu blană preţioasă, întâlnit în America de Nord. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: vison (DEX ’09).
Animale
Cum se pronunță: vrăbioară
VRĂBIOARĂ, vrăbioare, substantiv feminin: (diminuitiv de la vrabie) 1. Pui de vrabie; 2. Bucată de carne de vită (fără oase) din care se prepară, în special, friptură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: vrabie + suf. -oară (DEX ’09).
Cum se pronunță: vrăbete
VRĂBETE, vrăbeți, substantiv masculin: (reg.) Bărbătuşul vrabiei; vrăbioi. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: vrabec; limba sârbă: vrabac (DEX ’09).
Cum se pronunță: vrabie
VRABIE, vrabii, substantiv feminin: Pasăre sedentară de talie mică, cu cioc scurt şi conic, având penaj de culoare brună-cafenie cu dungi negre pe spate şi cenuşii pe pântece. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: vrabij (DEX ’09).
Cum se pronunță: vită
VITĂ, vite, substantiv feminin 1. Nume generic dat animalelor domestice; 2. (fig.) Om nesimţit şi prost. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vita (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciconiiformă
CICONIIFORMĂ, ciconiiforme, substantiv feminin 1. (la plural) Ordin de păsări de talie mare, cu ciocul conic, gâtul şi picioarele lungi (reprezentanţi: barza, ibisul, ţigănuşul, stârcul etc.); 2. Pasăre din acest ordin. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: ciconiidé (DEX ’09).
Cum se pronunță: cicoare II
CICOARE, cicori, substantiv feminin: Insectă de talie medie, cu aripi străvezii, mai lungi decât corpul, care produce un ţârâit strident şi monoton; cicadă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: cicala (DEX ’09).
Cum se pronunță: vițel
VIȚEL, viței, substantiv masculin 1. Pui de vacă (de sex masculin) aproximativ până la un an; 2. (fig.) Persoană lipsită de caracter şi de inteligenţă; prostănac. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: vitellus (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciocârlie I
CIOCÂRLIE, ciocârlii, substantiv feminin: Pasăre cântătoare de câmp, sedentară, de talie mică, cu penajul pestriţ, al cărei zbor se caracterizează prin înălţări şi coborâri precipitate. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cioc + îrlă + suf. -ie (DEX ’09).
Cum se pronunță: ciocârlan
CIOCÂRLAN, ciocârlani, substantiv masculin 1. Pasăre sedentară de talie mică, cu un moţ pe cap, cu picioare lungi şi cu penaj brun-cenuşiu; 2. (reg.) Bărbătuşul ciocârliei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: cioc + îrlă + suf. -an (DEX ’09).
