Cum se pronunță: bumerang

BUMERANG, bumeranguri, substantiv neutru – 1. Armă de lemn îndoit în formă de unghi obtuz, folosită de populația băștinașă a Australiei, care, aruncată, revine la locul de aruncare dacă n-a atins ținta. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: boumerang. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: briliant

BRILIANT, briliante, substantiv neutru – 1. Diamant șlefuit în dublă piramidă cu numeroase fațete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră prețioasă, montat în bijuterii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: brillant. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: bisect

BISECT, bisecți, adjectiv – 1. (În sintagma) An bisect = an calendaristic de 366 de zile (în care luna februarie are 29 de zile). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: bissexte. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: biodegradabil

BIODEGRADABIL, biodegradabilă, adjectiv – 1. (Despre materiale, produse chimice etc.) Care poate fi degradat de factori biologici. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: biodégradable. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: bibliografie

BIBLIOGRAFIE, bibliografii, substantiv feminin – 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: bibliographie. (DEX ’09)

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: bicisnic

BICISNIC, -Ă, bicisnici, -ce, adj., s. m. și f. (Pop.) 1. (Om) vrednic de compătimire, lipsit de personalitate, de inteligență și de energie; ticăit2. 2. (Om) debil, slăbănog, neputincios, bolnăvicios. [Var.: becisnic, -ă adj., s. m. și f.] Etimologie Cuvânt provenit din limba slavonă.: bečistĭnikŭ.

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: bazilică

BAZILICĂ, bazilici, substantiv feminin 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: […]

Vezi cum se pronunță