CARITATE, substantiv feminin: (livr.) Binefacere în folosul celor săraci; filantropie. Sursa: DEX ’09 Sinonime: binefacere (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: charité; limba latină: caritas, -atis (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: caritabil
CARITABIL, -Ă, caritabili, -e, adjectiv: (livr.) Care ţine de caritate; referitor la caritate; filantropic. Sursa: DEX ’09 Sinonime: filantropic, milos, milostiv (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: charitable (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariopsă
CARIOPSĂ, cariopse, substantiv feminin: Fruct uscat, indehiscent, caracteristic cerealelor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caryopse (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariometrie
CARIOMETRIE, substantiv feminin: Măsurare a diametrului nucleelor celulare cu ajutorul microscopului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caryométrie (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariologie
CARIOLOGIE, substantiv feminin: Ramură a citologiei care studiază nucleul celulei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caryologie (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariolă
CARIOLĂ, cariole, substantiv feminin: Trăsură uşoară pe arcuri, cu două roţi, trasă de un cal. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cariole (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariofilacee
CARIOFILACEE, cariofilacee, substantiv feminin 1. (la plural) Familie de plante dicotiledonate, cu noduri pronunţate pe tulpini, cu frunze înguste, cu flori divers colorate, dispuse în inflorescenţe, cu fructe capsule (reprezentant: garoafa); 2. Plantă din această familie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: caryophyllacées (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariochineză
CARIOCHINEZĂ, cariochineze, substantiv feminin: (biol. rar) Mod de înmulţire a celulelor, caracterizat prin apariţia cromozomilor. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: karyokinese (DEX ’09).
Cum se pronunță: cariocă
CARIOCĂ, carioci, substantiv feminin: Instrument pentru scris în formă de creion, având în interior o fâşie de pâslă îmbibată cu tuş. Sursa: DEX ’09 Etimologie: denumire comercială (DEX ’09).
Cum se pronunță: carioca
CARIOCA, carioce, substantiv feminin 1. Dans popular din America Latină, cu mişcări moderate; 2. Melodie după care se execută acest dans; 3. Instrument muzical de percuţie, folosit la acompanierea ritmică a dansului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba portugheză, limba spaniolă: carioca (DEX ’09).
