CALCIC, -Ă, calcici, -ce, adjectiv: (geol.) De calciu. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calcique (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: calchiere
CALCHIERE, calchieri, substantiv feminin: Actiunea de a calchia si rezultatul ei. Sursa: DEX ’09 Sinonime: decalcare (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a calchia (DEX ’09).
Cum se pronunță: calcantit
CALCANTIT, substantiv neutru: Sulfat natural hidratat de cupru, albastru, sticlos, solubil in apa, folosit in agricultura, vopsitorie si imprimerie; piatra-vanata. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sulfat de cupru, (rar) sulfat de aramă, (pop.) piatră-vânătă, (reg.) piatră-mierie, (înv.) vitriol-albastru (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calcantite (DEX ’09).
Cum se pronunță: camforcă
CAMFORCĂ, camforci, substantiv feminin: (Reg.) Suport metalic mobil sau mica soba portativa pe care se asaza un vas cu mancare sau un instrument pentru a fi incalzite. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă: kamforka (DEX ’09).
Cum se pronunță: cambre
CAMBRE, cambreuri, substantiv neutru: Exercitiu gimnastic (de balet), lent, cu flexiuni inainte, inapoi si laterale ale corpului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cambré (DEX ’09).
Cum se pronunță: cambrat
CAMBRAT, -Ă, cambrați, -te, adjectiv: Indoit, incovoiat, arcuit. Sursa: DEX ’09 Etimologie: v. a cambra (DEX ’09).
Cum se pronunță: calusare
CALUSARE, calusări, substantiv feminin: (biol.) Formare a calusului. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din calus (DEX ’09).
Cum se pronunță: calpuzan
CALPUZAN, -Ă, calpuzani, -e, substantiv masculin și feminin (înv.) 1. Falsificator de bani; 2. (fig.) Om rău, ticălos. Sursa: DEX ’09 Sinonime: escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: kalpazan (DEX ’09).
Cum se pronunță: caloză
CALOZĂ, substantiv feminin: (Biol.) Substanta care se depune pe placile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formand calusul. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: callose (DEX ’09).
Cum se pronunță: calomniere
CALOMNIERE, calomnieri, substantiv feminin: Faptul de a calomnia; defaimare, hulire, ponegrire. Sursa: DEX ’09 Sinonime: bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: v. a […]
