C

CALANDRU, calandre, substantiv neutru 1. Maşină cu cilindri rotitori prin care se trece un material flexibil pentru a-l subţia, a-l netezi, a-l imprima; 2. (tipogr.) Presă pentru imprimarea în relief a matriţelor (de stereotipie) şi pentru satinarea hârtiei. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calandre (DEX ’09).

CALAMITATE, calamități, substantiv feminin: Nenorocire mare, care se abate asupra unei colectivităţi; catastrofă de mari proporţii; dezastru; urgie; flagel; prăpăd. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: calamitas, -atis; limba franceză: calamité (DEX ’09).

CALAMITAT, -Ă, calamitați, -te, adjectiv: Care a suferit de pe urma unei calamităţi. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sinistrat (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din calamitate (DEX ’09).

CALAMINĂ, calamine, substantiv feminin: Reziduu provenit din arderea combustibilului într-un motor cu ardere internă. Sursa: DEX ’09 Sinonime: (min.) hemimorfit (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calamine (DEX ’09).

CALAMANDROS, substantiv neutru: (reg.) Lipsă de ordine; dezordine; debandadă; harababură. Sursa: DEX ’09 Etimologie: origine necunoscută (DEX ’09).

CALAJ, calaje, substantiv neutru 1. Potrivire şi fixare a unui organ sau a unei piese de maşină; 2. Aşezare la orizontală a suportului unui aparat topografic de vizare; 3. Postament de grinzi pe care se sprijină navele în timpul construcţiei sau al reparaţiei; 4. Adâncime la care se cufundă în apă o navă în raport […]

CALAICAN, substantiv neutru (pop.) Substanţă cristalină de culoare verde-deschisă, având diferite întrebuinţări (în combaterea dăunătorilor în agricultură, ca materie colorantă etc.); sulfat de fier. Sursa: DEX ’09 Sinonime: sulfat feros (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă: kalakánthi (DEX ’09).

A SE CALCIFICA, se calcifică, verb 1. (despre ţesuturi) A se întări prin depunere de calciu; 2. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. Sursa: DEX ’09 Sinonime: calcifia (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: din calciu (DEX ’09).

A CALCINA, calcinez, verb: (substanţe chimice) A supune acţiunii unei temperaturi înalte (în vederea eliminării apei, a unor compuşi volatili etc.). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calciner (DEX ’09).

A CALCHIA, calchiez, verb 1. (desene sau schiţe tehnice) A copia cu ajutorul hârtiei de calc; a decalca; 2. lingv. (cuvinte, sensuri, expresii etc.) A forma prin calc lingvistic; a decalca. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: calquer (DEX ’09).