CEBOCEFALIE, cebocefalii, substantiv feminin: (med.) Malformatie congenitala caracterizata prin nas turtit si ochi foarte apropiati. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cébocéphale (DEX ’09).
C
Cum se pronunță: cebocefal
CEBOCEFAL, -Ă, cebocefali, -e, adjectiv și substantiv: (med.) (Persoană) care prezintă cebocefalie. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cébocéphale (DEX ’09).
Cum se pronunță: cebare
CEBARE, cebări, substantiv feminin: Planta erbacee cu flori care la inceput sunt verzi, iar mai tarziu rosietice (Sanguisorba minor). Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: csabaire (DEX ’09).
Cum se pronunță: a centrifuga
A CENTRIFUGA, centrifughez, verb: A efectua o mișcare centrifugă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: centrifuger (DEX ’09).
Cum se pronunță: a centraliza
A CENTRALIZA, centralizez, verb 1. A uni, a concentra intr-un singur tot elemente preexistente; 2. A face sa depinda de o singura conducere; 3. A inscrie date intr-un centralizator. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: centraliser (DEX ’09).
Cum se pronunță: centezimal
CENTEZIMAL, -Ă, centezimali, -e, adjectiv 1. Care reprezinta a suta parte dintr-un intreg; 2. Grad centezimal= unghi egal cu a suta parte dintr-un unghi drept; 3. Minut centezimal = a suta parte dintr-un grad centezimal; 4. Secunda centezimala = a suta parte dintr-un minut. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: centésimal (DEX […]
Cum se pronunță: celulozic
CELULOZIC, -Ă, celulozici, -ce, adjectiv: Care conține (sau este alcătuit din) celuloză. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: cellulosique (DEX ’09).
Cum se pronunță: centum
CENTUM, adjectiv invariabil: (lingv.; în sintagma) Limbă centum = limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetele velare g și k nealterate înaintea vocalelor e și i. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: centum („o sută”) (DEX ’09).
Cum se pronunță: centruire
CENTRUIRE, substantiv feminin: Operație de prelucrare a găurilor de centrare la o piesă, în vederea prelucrării ei ulterioare la o mașină-unealtă. Sursa: DEX ’09 Etimologie: din centru (DEX ’09).
Cum se pronunță: centru I
CENTRU, centre, substantiv neutru I. 1. (mat.) Punct in raport cu care punctele unei figuri se asociaza in perechi simetrice; Punct in raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeasi distanta; 2. (in sintagma) Centru de rotatie = punct in jurul caruia alt punct sau un corp pot efectua o miscare de rotatie; 3. […]
