D

DEBLEU , debleuri (DEBLÉU) substantiv neutru : Sapatura facută sub nivelul terenului în vederea amenajării unei căi de comunicație. sursa : DEX09

DEBITOR (DEBIT//ÓR) : 1) (despre sume de bani) Care este trecut la debitul unui cont. 2) (despre persoane fizice sau juridice) Care are de plătit o datorie; datornic. sursa : DEX09

DEBITMETRU , debitmetre (DEBITMÉTR//U) substantiv neutru : Instrument pentru măsurarea debitului unui fluid care trece printr-o conductă într-o unitate de timp. sursa : DEX09

DEBITANT (DEBITÁN//T) : 1) Care debitează; aflat în debit. 2) Persoana care deține un debit; proprietar al unui debit. 3) înv. Vânzător care desface marfa cu amănuntul. sursa : DEX09

A DEBITA (A DEBIT//Á) : 1) (mărfuri) A vinde prin debit; a realiza cu amănuntul. 2) (fluide, materiale, energie) A pune la dispoziție în mod sistematic; a furniza.  3) fig. A reda prin cuvinte multe (și plictisitoare). 4) (bușteni) A tăia la gater pentru a obține cherestea. 5)(sume de bani, materiale) A înscrie în coloana […]

DEBIT , debite (DÉBIT) substantiv neutru : 1) Cantitate de fluid care trece într-o unitate de timp prin secțiunea unui canal, a unei conducte sau printr-o albie 2) fig. Vorbire rapidă; șuvoi verbal. 3) Suma pe care cineva o datorează unei persoane (mai ales juridice) creditoare. 4) Rubrica din partea stângă a unui registru contabil, […]

DEBILITATE , debilități (DEBILIT//ÁTE) substantiv feminin : 1) Stare de debil; slăbiciune fizică extremă. 2) Stare de insuficienta mintală; înapoiere mintală. sursa : DEX09

A SE DEBILITA (A SE DEBILIT//Á) : A deveni debil. sursa : DEX09

A DEBILITA (A DEBILIT//Á) : A face să se debilizeze. sursa : DEX09

DEBIL (DEBÍL) : 1) substantival (despre persoane) Care se caracterizează prin slabe capacitati mintale; înapoiat mintal.  2) (despre ființe, organisme) Care are o constituție lipsită de vigoare; firav; slab; plăpând. sursa : DEX09