F

FOIȘOR, foișoare, substantiv neutru 1. Construcţie uşoară şi pitorească într-o grădină, într-un parc sau în curtea unei case, care serveşte, de regulă, ca adăpost; chioşc; pavilion; 2. Terasă deschisă cu balustradă, cu acoperiş susţinut de stâlpi, situată în faţa intrării principale a unei case. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (pop.) târnaț, pavilion, turn (Sursă: Sinonime 2002). […]

FOIOS, foioase, substantiv neutru I. 1. (la plural) Grup de arbori şi arbuşti cu frunze late căzătoare (reprezentanţi: stejarul, teiul, fagul etc.); 2. Arbore sau arbust din acest grup; II. (la animale rumegătoare) Despărţitură a stomacului, unde este mărunţită şi presată hrana. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: foaie + suf. -os (DEX ‘09).

FLUORESCENT, -Ă, fluorescenți, -te, adjectiv: Care prezintă fluorescenţă; bazat pe fluorescenţă; • Tub ~ sursă de lumină bazată pe principiul descărcării într-un amestec de gaze şi vapori de mercur, aflaţi în interiorul unui tub de sticlă. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluorescent (DEX ‘09).

FLUORESCENȚĂ, fluorescențe, substantiv feminin: (fiz.) Însuşire a unor substanţe de a emite lumină sub acţiunea unor surse exterioare de energie (radiaţii luminoase, ultraviolete etc.). Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluorescence (DEX ‘09).

FLUIER, fluiere, substantiv neutru 1. Instrument muzical de suflat constând dintr-un tub subţire (de regulă de lemn), prevăzut cu mai multe orificii; 2. Instrument mic cu ajutorul căruia se emit fluierături de semnalizare; 3. Dispozitiv acționat de aburi sau gaze, întrebuinţat mai ales pentru semnalizare. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba albaneză: floere […]

FLUIDIFIANT, fluidifiante, substantiv neutru: Substanţă care micşorează vâscozitatea unui fluid. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluidifiant (DEX ‘09).

FLUENT, -Ă, fluenți, -te, adjectiv: (despre vorbire) Care se produce uşor, fără efort; curent; curgător; cursiv. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluent; limba latină: fluens, -ntis (DEX ‘09).

FLUID, fluide, substantiv neutru: Corp lichid sau gazos. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluide; limba latină: fluidus (DEX ‘09).

FLUCTUANT, -Ă, fluctuanți, -te, adjectiv: Care fluctuează; care vădeşte lipsă de statornicie. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: instabil, schimbător, variabil, (fig.) oscilant, ezitant (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fluctuant; limba latină: fluctuans, -ntis (DEX ‘09).

FLOTOR, flotoare, substantiv neutru: 1. Corp care se ţine pe suprafaţa apei (sau a altui lichid), plutind; 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia un obiect poate pluti. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (tehn.) plutitor (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: flotteur (DEX ‘09).