FORABILITATE, substantiv feminin: Caracter forabil. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: forabilité (DEX ‘09).
F
Cum se pronunță: forabil
FORABIL, -Ă, forabili, -e, adjectiv: (despre roci) Care poate fi forat. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: forable (DEX ‘09).
Cum se pronunță: for
FOR, foruri, substantiv neutru 1. (în Roma antică) Piaţă publică unde era concentrată viaţa socială, economică şi culturală şi unde se ţineau procesele judiciare; 2. Organ de stat; autoritate; 3. Organ politic sau ştiinţific care se bucură de mare autoritate. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: forum; limba franceză: for (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fontanelă
FONTANELĂ, fontanele, substantiv feminin: Loc moale, încă neosificat, în partea superioară a craniului unui nou-născut; moalele capului. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fontanelle, limba latină: fontanella (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fontă
FONTĂ, fonte, substantiv feminin: Aliaj de fier, carbon şi alte elemente, lipsit de plasticitate, care se produce în furnale. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: tuci, (Ban.) bădic, (Mold.) schijă (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: fonte (DEX ‘09).
Cum se pronunță: a forfeca
A FORFECA, foarfec, verb: 1. A tăia cu foarfecele (sau cu un alt instrument ascuţit); 2. fig. (opere, persoane etc.) A supune unei critici acerbe; 3. A vorbi mult (îndrugând minciuni, clevetind pe cineva). Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: forficare (DEX ‘09).
Cum se pronunță: a fora
A FORA, forez, verb: (roci, straturi dure etc.) A supune unei operaţii de foraj. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: a sonda (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: forer; limba latină: forare (DEX ‘09).
Cum se pronunță: forfait
FORFAIT [pr.: forfé], forfait-uri, substantiv neutru: 1. Sumă pe care proprietarul unui cal angajat într-o cursă este obligat s-o plătească dacă nu-l lasă să alerge; 2. Pierdere a unui drept ca penalizare pentru nerespectarea regulamentului de către un concurent sau o echipă; 3. Neprezentare a unui sportiv sau a unei echipe sportive la o competiţie. […]
Cum se pronunță: fonetică
FONETICĂ, substantiv feminin 1. Totalitate a sunetelor dintr-o limbă şi particularităţile lor acustice şi articulatorii; structura sonoră a unei limbi; 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor unei limbi. Sursa: DEX ‘09 Sinonime: (înv.) fonologie (Sursă: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phonétique (DEX ‘09).
Cum se pronunță: fonetic
FONETIC, -Ă, fonetici, -e, adjectiv 1. Care ţine de fonetică; propriu foneticii; 2. Care ţine de sunetele limbii; propriu sunetelor limbii. Sursa: DEX ‘09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: phonétique (DEX ‘09).
