G

GHEȚOS, -OASĂ, ghețoși, -oase, adjectiv. Înseamnă: 1. Care conține gheață; cu gheață; 2. Care are proprietăți asemănătoare cu ale gheții; ca gheața. Sursa: DEX ’09 Etimologie: gheață+ -os (DEX ’09).

GHEȚĂRIE, ghețării, substantiv feminin. Înseamnă: Încăpere specială în care se depozitează iarna blocuri de gheață naturală, pentru a fi folosite în cursul verii. Sursa: DEX ’09 Etimologie: gheață+ -ărie (DEX ’09).

GHEȚAR, ghețari, substantiv masculin. Înseamnă: Masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare și alpine, care, sub influența gravitației, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante; v. AISBERG. Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. ghețar continenta=ghețar de calotă; ghețar de calotă=ghețar continental; 2. ghețar plutitor=aisberg (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie:  Gheață+ -ar (DEX ’09).

GHETOU, ghetouri, subtantiv neutru. Înseamnă: 1. (în trecut) Cartier al unui oraș unde era siliți ( din motive rasiale, religioase etc.) să trăiască anumite grupuri din populația unei țări; 2. Loc unde o minoritate trăiește separat de restul societății. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană, franceză: ghetto; limba germană: Getto (DEX ’09).

A GHICI, ghicesc, verb. Înseamnă: 1. A afla prin presupunere; a determina intuitiv sau prin deducție; 2. (ghicitori, șarade, enigme) A pătrunde cu mintea, găsind explicația; 3. A vedea foarte vag (din cauza depărtării, a întunericului etc.). Sursa: DEX ’09 Sinonime: 1. a intui; 2. a afla, a descoperi, (rar) a bănui; 3. a dezlega; 4. a […]

GIGEA, adjectiv invariabil. Înseamnă: (în limbajul copiilor): arătos; chipeș; drăguț. Sursa: DEX ’09 Sinonime: arătos, chipeș, drăguț, frumos, plăcut (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba turcă: gigi (DEX ’09).

GIGĂ, substantiv feminin. Înseamnă: mai ales art. 1. Vechi dans englezesc executat într-un tempo vioi; 2. Melodie după care se execută acest dans; 3. Ultima parte a vechilor suite instrumentale. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gigue; limba italiană: giga; limba engleză: jigg (DEX ’09).

GIGANTISM, substantiv neutru. Înseamnă: 1. Caracter gigantic; 2. Stare patologică constând într-o dezvoltare fizică exagerată. Sursa: DEX ’09 Sinonime: enormitate, imensitate (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gigantisme (DEX ’09).

GIGANTIC, -CĂ, gigantici, -ce, adjectiv. Înseamnă: Care este de proporții foarte mari; extraordinar de mare; colosal; uriaș; enorm; imens. Sursa: DEX ’09 Sinonime: uriaș, extraordinar, titanic (Sursa: Sinonime 2002). Etimologie: Cuvânt provenit din limba germană: gigantisch (DEX ’09).

GIGANTESC, gigantească, adjectiv. Înseamnă: Gigantic, uriaș. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: gigantesque (DEX ’09).