A JURUI, juruiesc: verb tranzitiv, care înseamnă: 1) (despre bunuri materiale) A promite în mod public și solemn. 2) (despre tineri pentru căsătorie) A făgădui de soț sau soție. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba maghiară: gyürüzni
J
Cum se pronunță: junghi
JUNGHI, junghiuri: substantiv neutru, care înseamnă: 1) Durere ascuțită și pătrunzătoare, mai ales de scurtă durată, localizată între coaste, în spate sau în piept. 2) înv. Armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; jungher; pumnal; stilet. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit de la cuvântul a junghia.
Cum se pronunță: jungher
JUNGHER, junghere: substantiv neutru, care înseamnă: Armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; pumnal; stilet. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: a junghia + suf. ~er
Cum se pronunță: june
JUNE, jună / juni,june: adjectiv și substantiv feminin și masculin, care înseamnă: rar (despre persoane) Care încă nu este matur; neajuns la maturitate; tânăr. • june prim = actor care interpretează roluri de tânar îndrăgostit; prim-amorez. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvântprovenit din limba latină: juvenis
Cum se pronunță: juncană
JUNCANĂ, juncane: substantiv feminin, care înseamnă: Vacă tânără, între trei și patru ani. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: juncan + suf. ~ă
Cum se pronunță: juncan
JUNCAN, juncani: substantiv masculin, care înseamnă: Bou tânăr în vârstă de la trei pâna la patru ani. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt format din: junc + suf. ~an
Cum se pronunță: juncă
JUNCĂ, junci: substantiv feminin, care înseamnă: Vacă tânără, între doi și trei ani, care încă nu a avut vițel; junică. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină: juvenca
Cum se pronunță: junc
JUNC, junci: substantiv masculin, care înseamnă: Bou sau taur tânăr, în vârstă de la doi până la trei ani. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: juvencus
Cum se pronunță: a jumuli
A JUMULI, jumulesc: verb tranzitiv, care înseamnă: 1) (despre păsări tăiate) A lipsi de pene și de puf prin smulgere; a peni. 2) (despre păr) A smulge din rădăcină. 3) (despre animale moarte) A curăța de piele; a beli; a jupui; a dispuia; 4) fig. (despre persoane) A priva (de bani sau de alte bunuri […]
Cum se pronunță: jurnalist
JURNALIST, jurnaliști, substantiv masculin – 1. Specialist în jurnalistică; persoană care practică jurnalistica; ziarist, gazetar. Sursa: DEX ’09 Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză: journaliste. (DEX ’09)
