L

lapoviță, substantiv feminin, 1. Ploaie amestecată cu ninsoare (cu zăpadă). a lapovița verb 1. rar A cădea ploaie amestecată cu zăpadă. Sursa: DEX ‘09 etimologie: lapoviță etimologie: limba bulgară limba sârbă, croată lapavica  

lapon, laponă, laponi, lapone substantiv masculin și feminin 1. Persoană care face parte dintr-o populație băștinașă din regiunile extrem-nordice ale Europei sau adjectiv 1. Care aparține laponilor, care se referă la laponi, caracteristic laponilor. Sursa: DEX ‘09 etimologie: limba franceză lapon

LAPIT, lapiți, substantiv masculin, Populație legendară de războinici din mitologia greacă, care trăia în Thessalia; Persoană aparținând acestei populații. Sursa: DEX ‘09 Din lat. Lapithae, fr. lapithes.

lapislazuli, substantiv neutru, 1. mineralogie; minerit Mineral rar de culoare albastră, folosit la confecționarea unor obiecte de artă. Sursa: DEX ‘09 sinonime: lapis lazurit etimologie: limba franceză lapis-lazuli

lapis, substantiv neutru, 1. mineralogie; minerit Lapislazuli, lazurit. Sursa: DEX ‘09 sinonime: lapislazuli lazurit etimologie: limba franceză limba latină lapis

lapili, lapili, substantiv masculin plural, 1. Pietricele poroase, fragmente de lavă etc. azvârlite de vulcanii în erupție. Sursa: DEX ‘09 etimologie: limba franceză lapilli

lapiez, lapiezuri, lapiaz, lapiazuri, substantiv neutru, 1. Formă de relief rezultată prin coroziunea rocilor solubile de către apele de șiroire. Sursa: DEX ‘09 etimologie: limba franceză lapié, lapiaz

Lapidarium, substantiv neutru, v. lapidariu Sursa: DEX ‘09

lapidariu, lapidarii, substantiv neutru, 1. Colecție de pietre mari sculptate sau gravate (basoreliefuri, statui, pietre de mormânt etc.); loc în care se păstrează o astfel de colecție. 2. în Evul Mediu Tratat despre pretinsele proprietăți curative sau magice ale pietrelor prețioase. etimologie: limba latină lapidarium

lapidaritate, substantiv feminin, 1. rar Caracter lapidar. Sursa: DEX ’09 sinonime: concentrare concizie laconicitate laconism scurtime etimologie: Lapidar + -itate.