PARABAL, parabaluri, substantiv neutru – Panou pe un poligon în care se opresc gloanțele. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “pare-balles”
P
Cum se pronunță: papism
PAPISM, substantiv neutru învechit. – 1. Religie creștină care recunoaște autoritatea papei; catolicism. 2. Curent care promovează ideea instaurării puterii politice a papei. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “papisme”
Cum se pronunță: a parada
A PARADA, paradez, verb tranzitiv – A face paradă de ceea ce spune ori face; a se pune în evidență. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parader”
Cum se pronunță: a para
A PARA, parez, verb tranzitiv – (lovituri ale adversarului la duel, la scrimă etc.) A evita printr-o contralovitură. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parer”
Cum se pronunță: paraimunitate
PARAIMUNITATE, substantiv feminin – Imunitate pe care un organism, având-o față de un germen, o prezintă și față de alt germen. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt format din “para” + “imunitate”
Cum se pronunță: paralactic
PARALACTIC, paralactică (~ci, ~ce), adjectiv – Care ține de paralaxă; propriu paralaxei. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parallactique”
Cum se pronunță: paralalie
PARALALIE, paralalii, substantiv feminin, med. – Stare patologică constând în tulburarea vorbirii, care se manifestă prin dificultatea de a găsi cuvântul potrivit. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parallaxe” și din limba latină “parallaxis”
Cum se pronunță: paralaxă
PARALAXĂ, paralaxe, substantiv feminin – 1. Unghi sub care se vede raza Pământului sau a orbitei sale de pe alt corp ceresc. 2. Schimbarea aparentă a poziției unui punct depărtat datorită deplasării reale a ochiului observatorului. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “parallaxe” și din limba latină “parallaxis”
Cum se pronunță: paralel
PARALEL, paralelă (~ci, ~ce), adjectiv – 1. (despre drepte sau planuri) Care nu se întretaie oricât s-ar prelungi. 2. și adverbial (despre fenomene, acțiuni etc.) Care are loc în același timp cu altceva; produs concomitent cu altceva. Mișcări ~e. 3. (despre lucruri) Care pot fi comparate. Concluzii ~e. Sursă: NODEX (2002) Etimologie: cuvânt provenit din […]
Cum se pronunță: paralelă
PARALELĂ, paralele, substantiv feminin – 1. geogr. Linie imaginară de intersecție a suprafeței globului pământesc cu un plan paralel cu ecuatorul. 2. Comparație urmărită între două lucruri sau ființe pentru a le reliefa trăsăturile comune sau/și specifice. 3. la pl. Aparat de gimnastică constând din două bare paralele fixate pe patru stâlpi. 4. Instrument folosit […]
