Cum se pronunță: paiantă

PAIANTĂ, paiante, substantiv feminin – 1. Schelet (din două rânduri) de lemn umplut cu material de construcție, care alcătuiește peretele unei clădiri. 2. Perete construit dintr-un astfel de schelet. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba turcă “payanda”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: paceaură

PACEAURĂ, paceaure, substantiv feminin – 1. Bucată de pânză (veche) folosită în anumite scopuri (pentru ștersul prafului, pentru spălatul vaselor etc.); cârpă; petică. 2. depr. Femeie desfrânată; târfă; târâtură; prostituată. (Sil. -cea-u-) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba neogreacă “patsavúra” și din limba turcă “paçrava”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: pai

PAI, paie, substantiv neutru – 1. Tulpină cilindrică subțire, neramificată, goală pe dinăuntru, având noduri pronunțate, specifică plantelor graminee. * A nu lua un ~ de jos a nu face nimic. A se agăța și de un ~ a încerca într-o situație grea chiar și cel mai neînsemnat mijloc de salvare. 2. Mulțime de astfel […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: pahiderm

PAHIDERM, pahiderme, substantiv neutru – 1. (nume generic) Mamifer erbivor copitat, de talie foarte mare, cu pielea (extrem de) groasă, aspră, acoperită cu păr rar. 2. fig. Persoană insolentă; om nerușinat. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba latină “pachyderma”  și din limba franceză “pachyderme”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: paharnic

PAHARNIC, paharnici, substantiv masculin – 1. (în Moldova și în Muntenia medievală) Boier de divan responsabil cu băutura domnului, cu administrarea podgoriilor domnești și cu strângerea impozitelor pe vii și pe vin. 2. fam. Persoană care toarnă băutură în pahare în timpul unei petreceri. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt format din “pahar” + sufixul “~nic”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: pahar

PAHAR, pahare, substantiv neutru – 1. Vas mic (de sticlă, de ceramică, de material plastic etc.), de obicei de formă cilindrică, care servește pentru băut. 2. Conținutul unui asemenea vas. * Cântec de ~ cântec care se cântă la masă în timpul unei petreceri. A ridica ~ul a bea; a cinsti. A închina ~ul a […]

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: pagubă

PAGUBĂ, pagube, substantiv feminin – 1. Pierdere materială sau spirituală suferită de cineva; daună. 2. Stricăciune pricinuită cuiva; daună. * A fi în ~ a păgubi. ~-ciuperci (atâta ~) puțin îmi pasă. (G.-D. pagubei) Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba slavă “paguba”

Vezi cum se pronunță

Cum se pronunță: pagodă

PAGODĂ, pagode – substantiv feminin – (la unele popoare orientale) Edificiu de cult constând din câteva etaje suprapuse cu streșinile întoarse în sus. Sursă: DEX ’09 Etimologie: cuvânt provenit din limba franceză “pagode”

Vezi cum se pronunță