S

SMĂLȚUITOR ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, Muncitor specializat în operații de smălțuire; emailor. Din ngr. smalto + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă smalto.  (sursa DEX ’09)

SMALTINĂ ~e substantiv feminin, Mineral de cobalt, de culoare albă-argintie, întrebuințat ca sticlă colorată pentru mozaicuri. Din fr. smaltine. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză smaltine.  (sursa DEX ’09)

SMALȚ ~uri substantiv neutru, 1) Substanță opacă, de diverse culori, formată din diferiți oxizi anorganici, care se aplică pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice pentru a le face impermeabile, pentru a le proteja sau pentru a le înfrumuseța; email. 2) Substanță lucioasă, de culoare albă, care acoperă suprafața vizibilă a dinților. Din ngr. smalto, […]

SMÂC ~uri substantiv neutru, 1) Laț de prins păsări. 2) Unealtă de pescuit formată dintr-o sfoară prevăzută la capăt cu mai multe cârlige și cu o greutate, celălalt capăt fiind prins de o scândură fixată pe mal. Din  sl. smuțati. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă smuțati.  (sursa DEX ’09)

SLUȚENIE ~i substantiv feminin, 1) Caracter slut; urâțenie. 2) Ființă sau lucru slut; urâțenie. Din ucr sluty + suf. ~enie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană sluty.  (sursa DEX ’09)

SLUT ~tă (~ți, ~te) adj. și substantival (despre persoane) Care este lipsit de frumusețe și armonie; neplăcut la înfățișare; urât. Fată ~tă. Din ucr. sluty. Etimologie: Cuvânt provenit din limba ucraineană sluty.  (sursa DEX ’09)

SLUJNICĂ ~ce substantiv feminin, rar Femeie angajată la stăpân pentru treburi casnice; servitoare. Din sl. služiniku. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă služiniku.  (sursa DEX ’09)

SLUJITORIME substantiv feminin, înv. (colectiv de la slujitor) 1) Totalitate a slujitorilor. 2) Mulțime de slujitori. Din sl. služiti + suf. ~ime. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă služiti.  (sursa DEX ’09)

SLUJITOR ~oare (~ori, ~oare) substantiv masculin și feminin, 1) înv. Persoană angajată pentru a sluji cuiva, îndeplinind anumite munci. 2) fig. Persoană care lucrează cu devotament într-un domeniu de activitate. ~ al artei. Din sl. služiti + suf. ~tor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă služiti.  (sursa DEX ’09)

SLUJBAȘ ~ă (~i, ~e) substantiv masculin și feminin, rar Persoană angajată într-o funcție administrativă; funcționar. Din sl. služiba + suf. ~aș. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă služiba.  (sursa DEX ’09)