A SPIRITUALIZA~ez, vb tranz. A face să se spiritualizeze. Din fr. spiritualiser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spiritualiser. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: a se spirtui
A SE SPIRTUI mă ~iesc, vb. intranz. fam. (despre persoane și despre organismele lor) A fi obișnuit cu băuturile alcoolice tari (în urma consumării lor sistematice). Din rus. spirt. Etimologie: Cuvânt provenit din limba rusă spirt. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a se spiritualiza
A SE SPIRITUALIZA mă ~ez, vb. intranz. A se detașa de materie; a deveni spiritual, intelectual. Din fr. spiritualiser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză spiritualiser. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: splenită
SPLENITĂ ~e substantiv feminin, Stare patologică constând în inflamarea splinei. Din fr. splénite. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză splénite. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: splenic
SPLENIC ~că (~ci, ~ce) adj., Care ține de splină; propriu splinei. Din fr. splénique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză splénique. (sursa DEX ’09
Cum se pronunță: splenectomie
SPLENECTOMIE substantiv feminin, Intervenție chirurgicală de înlăturare a splinei. Din fr. splénectomie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză splénectomie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: splendoare
SPLENDOARE ~ori substantiv feminin, 1) Frumusețe splendidă. În toată ~oarea. 2) Lucru splendid. Din fr. splendeur, lat. splendor. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză splendeur. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: scrupulozitate
SCRUPULOZITATE, substantiv feminin, Caracter scrupulos; corectitudine; conștiinciozitate. [G.-D. scrupulozității]. Din fr. scrupulosite. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză scrupulosite. (DEX ’09)
Cum se pronunță: socialism
SOCIALISM substantiv neutru, 1) Orânduire social-economică bazată pe proprietatea comună, care, în concepția marxistă, ar fi o fază de tranziție de la capitalism la comunism. 2) Doctrină care preconizează nivelarea claselor sociale și socializarea mijloacelor de producție. [Sil. -ci-a-]. Din fr. socialisme, germ. Sozialismus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză socialisme. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: social
SOCIAL ~ă (~i, ~e) adj., 1) Care ține de societate; propriu societății. Mediu ~. Progres ~. 2) Care aparține unei anumite clase, unui anumit grup al societății. 3) Care este propriu unui grup de oameni. [Sil. -ci-al]. Din fr. social, lat. socialis, it. social. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză social. (sursa DEX ’09)
