SOCLU ~ri substantiv neutru, 1) Bază pe care se fixează o statuie sau alt obiect decorativ; piedestal; postament. 2) Bază a unui edificiu. 3) Parte de metal a unui bec electric, care se înșurubează în dulie. [Sil. so-clu]. Din fr. socle. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză socle. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: sociologism
SOCIOLOGISM substantiv neutru, Orientare care tinde să reducă toate științele la sociologie. Din fr. sociologisme. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociologisme. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sociologie
SOCIOLOGIE substantiv feminin, Știință care se ocupă cu studiul proceselor sociale, al relațiilor interumane și al instituțiilor din societate. [G.-D. sociologiei; Sil. -ci-o-]. Din fr. sociologie, germ. Soziologie. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociologie. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sociologic
SOCIOLOGIC ~că (~ci, ~ce) adj., Care ține de sociologie; propriu sociologiei. Din fr. sociologique. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociologique. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sociolog
SOCIOLOG ~gi substantiv masculin, Specialist în sociologie. [Sil. -ci-o-]. Din fr. sociologue. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociologue. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sociolingvistică
SOCIOLINGVISTICĂ substantiv feminin, Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul relațiilor dintre limbă, cultură și societate. Din fr. sociolinguistique, engl. Sociolinguistics. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociolinguistique. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: societate
SOCIETATE ~ăți substantiv feminin, 1) Totalitate a oamenilor care trăiesc împreună și între care există anumite relații bazate pe legi comune; colectivitate. 2) Organizație (cu caracter național sau internațional) având drept scop acțiuni de interes comun. ~ științifică. ~ sportivă. 3) Întreprindere întemeiată pe investirea de capital de către două sau mai multe persoane, care […]
Cum se pronunță: societar
SOCIETAR ~ă (~i, ~e) substantiv masculin și feminin, 1) Persoană care deține acțiuni ale unei societăți; acționar. 2) înv. Membru al unei societăți (literare, teatrale, muzicale etc.). Din fr. sociétaire. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociétaire. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sociativ
SOCIATIV ~ă (~i, ~e) adj., (despre complemente circumstanțiale) Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. Din fr. sociatif. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sociatif. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: socialist I
SOCIALIST I ~stă (~ști, ~ste) adj., Care ține de socialism; propriu socialismului. [Sil. -ci-a-] Din fr. socialiste, germ. Sozialiste. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză socialiste. (sursa DEX ’09)

