SORBENT ~ți substantiv masculin, Substanță solidă sau lichidă, care are proprietatea de a absorbi din mediul înconjurător vapori sau substanțe dizolvante. Orig. nec. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută. (sursa DEX ’09)
S
Cum se pronunță: sorb I
SORB I ~uri substantiv neutru, 1) Vârtej puternic (de vânt sau de apă). 2) Piesă prevăzută cu o sită, care se fixează la capătul unei țevi aspiratoare pentru a împiedica pătrunderea în interior a corpurilor străine. Din lat. sorbere. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sorbere. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sorb II
SORB II ~i substantiv masculin, Arbore sau arbust cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe globuloase, roșii, al cărui lemn are întrebuințare industrială. Din lat. sorbus. Etimologie: Cuvânt provenit din limba latină sorbus. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: soră
SORĂ surori substantiv feminin, (folosit și ca termen de adresare) 1) Persoană de sex feminin luată în raport cu altă persoană născută din părinți comuni. ~ bună (sau dreaptă, adevărată). ◊ ~ vitregă soră numai după tată sau numai după mamă. ~ cu moartea strașnic, grozav. Sor-cu-frate plantă erbacee semiparazită, cu frunze opuse și cu […]
Cum se pronunță: soprană
SOPRANĂ ~e substantiv feminin, Femeie care are o voce cu cel mai înalt registru. [G.-D. sopranei]. Din it., fr. soprano. Etimologie: Cuvânt provenit din limba italiană soprano. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sopran
SOPRAN ~e substantiv neutru, 1) Voce de femeie sau de copil cu cel mai înalt registru. 2) Instrument muzical cu registrul corespunzător acestei voci. [Sil. so-pran]. Din it., fr. soprano. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză soprano. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: soporifer
SOPORIFER ~ă (~i, ~e) adj. și substantival (despre substanțe) Care provoacă somnul; cu proprietatea de a provoca somnul; somnifer. Din fr. soporifere, lat. soporifer. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză soporifere. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: sonoritate
SONORITATE ~ăți substantiv feminin, Caracter sonor. Din fr. sonorité. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sonorité. (sursa DEX ’09)
Cum se pronunță: a sonoriza
A SONORIZA~ez, vb. tranz. A face să fie sonor; a imprima caracter sonor. Din fr. sonoriser. Etimologie: Cuvânt provenit din limba franceză sonoriser. (sursa DEX ’09
Cum se pronunță: sosit
SOSIT substantiv neutru, v. A SOSI. ◊ Bun ~! formulă folosită pentru a saluta pe cei care sosesc. Din ngr. sóso. Etimologie: Cuvânt provenit din limba neogreacă sóso. (sursa DEX ’09)
