A ZĂTRI: verb, care înseamnă: 1) (fiinţe, oraşe etc.) A face să nu mai existe; a şterge de pe faţă pământului; a nimici; a prăpădi, a distruge.2) (obiecte) A lăsa uitând locul unde a fost pus. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută.
Z
Cum se pronunță: A SE ZĂVORÎ
A SE ZĂVORÎ: verb, care înseamnă: (despre persoane) A se închide într-o încăpere cu zăvorul. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit de la termenul: zăvor (DEX’09).
Cum se pronunță: ZĂPUȘITOR
ZĂPUȘITOR, zăpușitoare: adjectiv, care înseamnă: Care zăpuşeşte; dogoritor; arzător. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit de la verbul : a zăpuşi, căruia i se adaugă sufixul ~tor (DEX ’09).
Cum se pronunță: ZĂPUȘEALĂ
ZĂPUȘEALĂ, zăpușeli: substantiv, gen feminin, care înseamnă : Căldură înăbuşitoare; zăduf. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit de la verbul a zăpuşi, căruia i se adaugă sufixul ~eală (DEX’09).
Cum se pronunță: ZAPOR
ZAPOR, zapoare: substantiv, gen neutru, care înseamnă: 1) Îngrămădire de sloiuri de gheaţă, formată primăvara în anumite locuri, pe cursul unui râu.2)Baraj construit special pentru a puteap orni plutele sau morile.3) Torent mare de apă care se formează la spargerea unui baraj. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit din limba bulgară: zapor (DEX’09).
Cum se pronunță: ZĂPLAZ
ZĂPLAZ, zăplazuri: substantiv, gen neutru, care înseamnă: Gard de scânduri sau de uluci care îngrădeşte o curte sau o grădină. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută.
Cum se pronunță: ZĂPLAN
ZĂPLAN, zăplani: substantiv, gen masculin, care înseamnă: Bărbat înalt şi spătos; zdrahon; vlăjgan. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt de origine necunoscută.
Cum se pronunță: ZĂPADĂ
ZĂPADĂ, zăpezi: substantiv, gen feminin, care înseamnă: Precipitaţie atmosferică sub formă de fulgi albi (compuşi din cristale de gheaţă), ce se aşterne pe pământ; omăt; nea. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit din limba slavă: zapada (DEX’09).
Cum se pronunță: ZĂPĂCITOR
ZĂPĂCITOR, zăpăcitoare: adjectiv, care înseamnă: Care zăpăceşte; uluitor; stupefiant. Sursa:DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit de la verbul a zăpăci, căruia i se adaugă sufixul ~tor (DEX’09).
Cum se pronunță: ZĂPĂCEALĂ
ZĂPĂCEALĂ, zăpăceli: substantiv, gen feminin, care înseamnă: Stare de om zăpăcit; tulburare temporară; buimăceală; năucie. Sursa: DEX’09, DOOM 3. Etimologie: Cuvânt provenit de la verbul a (se) zăpăci și sufixul ~eală (DEX’09).
