A CĂSCA, casc, verb 1. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a manca etc.; 2. A deschide gura mare printr-o miscare de inspirare adanca, urmata de o expiratie prelungita, ca semn de oboseala, plictiseala sau somn; 3. reflexiv (Despre obiecte) A se deschide (putin); a se crapa.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: deschide, holba, întredeschide, a se adânci, (rar) a se scobi (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: cascare (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.