A CERCA, cerc, verb 1. (pop.) A cerceta, a examina; a iscodi; 2. (pop.) A se stradui, a se sili; a cauta sa…; 3. (pop.) A proba, a cauta sa vezi daca ceva e bun, potrivit etc.; 4. (inv. si reg.) A cauta; 5. (inv.) A supune la grele incercari; 6. (reg.) A vizita, a frecventa; 7. (pop.) A reveni; a da tarcoale; 8. (unipers., pop.) A fi cuprins de o anumita stare sufleteasca, de o durere fizica etc.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: circare (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.