A FRIGE, frig, verb 1. (alimente, în special carne sau peşte) A prepara prin supunere la acţiunea focului (în tigaie, în ceaun, la grătar, în frigare); 2. (fiinţe sau părţi ale corpului) A face să suporte o durere fizică (prin ceva fierbinte); 3. A face să se frigă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: a prăji, a arde (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: frigere (DEX ’09).
