A (SE) CHINUI, (mă) chinui/ chinuiesc, verb 1. A face să se chinuie; a supune unui chin; a căzni; 2. A supune unor necazuri; a necăji; a supăra; 3. A depune eforturi susţinute; a se strădui din răsputeri.

Sursa: DEX ’09

Etimologie: chin + suf. -ui (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.