BICISNIC, -Ă, bicisnici, -ce, adj., s. m. și f. (Pop.) 1. (Om) vrednic de compătimire, lipsit de personalitate, de inteligență și de energie; ticăit2. 2. (Om) debil, slăbănog, neputincios, bolnăvicios.
[Var.: becisnic, -ă adj., s. m. și f.]
Etimologie
Cuvânt provenit din limba slavonă.: bečistĭnikŭ.
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține AudioDexa.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
Autori:
