CĂ, conjuncție 1. Introduce propozitii subordonate: a) completive; Am spus ca nu pot veni; b) subiective: Asa-i c-a venit si randul meu?; c) atributive: Gandul ca nu pot pleca ma chinuie; d) (cazuale) caci, fiindca; e) (consecutive) incat, de; f) (concesive) desi, cu toate ca, macar ca; g) (temporale) dupa ce, cand; 2. (Pop.) si; 3. (In expr.) Nici ca = nu; 4. Intr-adevar. Asa e; 5. De ce (nu)! cum (nu)! 6. Doar; 7. (In formarea unor locutiuni) Cum ca, dupa ce ca, macar ca etc.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: quod (DEX ’09).
