CADRU, cadre, substantiv neutru 1. Ramă în care se fixează un tablou sau o fotografie; 2. Tablou sau fotografie dispusă într-o astfel de ramă; 3. Pervaz al unei uşi sau ferestre; 4. Desen care mărgineşte o hartă, un text sau o fotografie; 5. Spaţiu care cuprinde o imagine pe o peliculă fotografică sau cinematografică; 6. Schelet din diferite materiale, întrebuinţat în construcţii (la poduri, galerii etc.) ca suport de rezistenţă; osatură; carcas; 7. Ansamblu de circumstanţe materiale sau morale care înconjoară o persoană; ambianţă; climat; mediu; anturaj; 8. (fig.) Limită (prevăzută sau impusă) a unei probleme sau acţiuni; 9. (mai ales la plural) Efectiv de bază care include oamenii dintr-o întreprindere, instituţie sau organizaţie; 10. Persoană care face parte dintr-un astfel de efectiv; 11. (în armată) Personal de conducere şi de comandă.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: ramă, cercevea, pervaz, suport, mediu, priveliște, decor, domeniu, (la plural) personal (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: cadre; limba rusă: kadrî (DEX ’09).
