CALOTĂ, calote, substantiv feminin 1. Parte a unei sfere obţinută prin secţionarea acesteia cu un plan; emisferă; 2. Boltă cu suprafaţa interioară în formă de semicerc; 3. Parte a unei pălării care acoperă creştetul capului şi este mărginită de boruri; 4. Bonetă mică care acoperă numai vârful capului; tichie.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: (prin Transilv.) pup, scăfârlie, (Maram.) tichie (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: calotte (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.