CARABINIER, -Ă, carabinieri, -e, substantiv masculin și feminin 1. Ostaş din trupele de interne, înarmat cu o carabină; 2. (în Italia) Ostaş care face serviciul la jandarmerie.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: carabinier (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.