CARENAJ, carenaje, substantiv neutru: Înveliş exterior din tablă, placaj sau mase plastice destinat să reducă rezistenţa pe care o opune unui corp fluidul (aerul, apa) în care se mişcă.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: carénage (DEX ’09). 

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.