CARILON, carilonuri, substantiv neutru: Instrument muzical la care se pot executa melodii cu ajutorul unor clopote sau al unor lame acordate la anumite tonuri.

Sursa: DEX ’09

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: carillon (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.