CARTIER, cartiere, substantiv neutru 1. Diviziune a unui oraş care formează o unitate organică şi se caracterizează prin anumite particularităţi specifice; 2. Organ de conducere militară, care include personalul de deservire şi mijloacele de transmisiuni; 3. Loc de cantonare a trupelor; cantonament.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (înv.) cvartal, mahala (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: quartier (DEX ’09).
