CARTILAJ, cartilaje, substantiv neutru: Ţesut conjunctiv, rezistent şi elastic, care se găseşte la articulaţiile oaselor.

Sursa: DEX ’09

Sinonime: zgârci, (pop.) vână, (Ban. și Olt.) ronț (Sursă: Sinonime 2002).

Etimologie:

Cuvânt provenit din limba franceză: cartilage (DEX ’09).

Autori

  • Denisa Fratila
  • Carmen Ivanov

    Profesor de dicție, jurnalist și voice over. Autoarea manualelor de dicție Șase sași în șase saci și Străfrunica.