CARTUȘ, cartușe, substantiv neutru I. 1. Tub de metal sau de carton care conţine încărcătura unei arme de foc portative; 2. Exploziv de diferite forme, folosit în exploatările miniere; 3. Ambalaj de carton care conţine un anumit număr de pachete de ţigări; 4. Cartuș filtrant = dispozitiv pentru filtrarea aerului, care se anexează la o mască antigaz; II. 1. Ornament sculptat, gravat sau desenat în formă de sul desfăcut parţial, având la mijloc diferite inscripţii; 2. Text încadrat de pe o pagină; 3. Chenar care încadrează un text tipărit.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: glonț, (reg., mai ales în Transilv. și Ban.) patron, (înv.) fișic (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: cartouche (DEX ’09).
