CĂRUNT, -Ă, cărunți, -te, adjectiv 1. (Despre par, barba, mustata) Care a inceput sa albeasca; 2. (Despre oameni) Care are fire de par alb.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: încărunțit, sur, (pop.) înspicat, (reg.) sein, siv, (prin Olt. și Munt.) spicat, (fig.) nins (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: canutus (DEX ’09).
