CASNIC, -Ă, casnici, -ce, I. adjectiv: Care ţine de casă; propriu casei; gospodăresc; II. substantiv masculin și feminin 1. Persoană care locuieşte într-o casă cu alţi membri ai familiei; 2. Persoană nesalarizată care se ocupă numai cu gospodăria.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (adj.) conjugal, domestic, familial, gospodăresc, menajer (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: casă + suf. -nic (DEX ’09).
