CATAR, -Ă, catari, -e, adjectiv (și substantiv): (Adept) al unei secte maniheiste din Europa Apuseana in sec. XI-XIV, care respingea ierarhia catolica, Sfintele Taine, existenta purgatoriului si considera proprietatea privata ca un pacat.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: calhare; limba greacă: kalharos (DEX ’09).
