CAZUISTICĂ, cazuistici, substantiv feminin: Parte a teologiei scolastice medievale care incearca sa rezolve cazurile de constiinta si sa justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte si prin subtilitati logice, devenite cu vremea pura sofistica; prin extensiune, argumentare subtila, abila, sofistica a unor teze false sau indoielnice.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: casuistique (DEX ’09).
