CE, pronume I. (lnterogativ, uneori cu nuanta exclamativa) 1. (Exprima o intrebare) Ce ai?; (fam.: ca raspuns la o chemare) Poftim?; (Cu valoare de interjectie) Cum adica?! Se poate?!; (Adjectival) Care? ce fel de… ?; 2. Pentru care motiv? din care cauza? Ce te miri?; 3. (Interogativ-exclamativ, indica surpriza, indignarea, neincrederea etc.) Cum adica? Nu cumva?; II. (Adverbial) Cat (de tare, de mlt), cum; III. (Cu valoare de conjunctie) Care lucru anume; IV. (Relativ) 1. Care; expr. Pe
zi ce trece (sau merge) sau de ce trece (sau merge) = pe masura ce trece timpul, tot mai mult; 2. (in legatura cu „a fi”, „a gasi”, cu sens explicativ) Fiinta ticaloasa ce esti; 3. Ceea ce; V. (Nehotarat) 1. Un lucru oarecare, nu stiu ce, nu stiu cat; ceva; 2. (Cu repetarea verbului din propozitia principala) A stat ce-a stat; 3. Orice, oricat.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: quid (DEX ’09).
