CERCEL, cercei, substantiv masculin: Obiect de podoabă fixat sau atârnat de ureche.
Sursa: DEX ’09
Sinonime: (pop.) toartă, (prin Transilv.) bumbuț, (Transilv.) cârcel, (înv.) șarjă (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: circellus (DEX ’09).
