CHEIE, chei, substantiv feminin 1. Obiect de diferite forme care serveşte la încuierea-descuierea unui lacăt sau a unei broaşte; 2. Instrument cu care se strânge ori se desface un şurub sau o piuliţă; 3. (muz.) Semn convenţional pus la începutul portativului pentru a indica poziţia unei note; 4. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor; 5. Mic instrument cu care se răsuceşte resortul unui ceas sau al altor mecanisme; 6. (fig.) Procedeu prin care se poate soluţiona ceva; explicaţie; dezlegare; 7. (la plural) Vale îngustă între doi munţi abrupţi; 8. Cheie de boltă = a) piatră din mijlocul unei bolţi care asigură sprijinirea celorlalte pietre; b) element de bază care explică sau rezolvă o problemă.
Sursa: DEX ’09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: clavis (DEX ’09).
