FALĂ, substantiv feminin 1. Atitudine de superioritate nejustificată faţă de alţii; mândrie; măreţie; semeţie; îngâmfare; înfumurare; 2. înv. Manifestare publică sărbătorească.
Sursa: DEX ‘09
Sinonime: îngâmfare; (concr.) glorie, mândrie (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba slavă: hvala (DEX ‘09).
