FALNIC, -Ă, falnici, -ce, adjectiv 1. Care manifestă fală; plin de sine; încrezut; mândru; fudul; măreţ; îngâmfat; înfumurat; semeţ; 2. Care are o ţinută impresionantă; cu aspect senzaţional; 3. (despre persoane) Care denotă demnitate şi mândrie; plin de demnitate şi mândrie; trufaş; semeţ.
Sursa: DEX ‘09
Sinonime: grandios, impozant, impresionant, impunător, maiestuos, măreț, semeț, splendid, (livr.) magnific, (pop.) mândru, (înv. și reg.) fălos, (fig.) trufaș (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: fală + suf. -nic (DEX ‘09).
