FĂȚUITOR, fățuitoare, substantiv neutru 1. Unealtă de tâmplărie, de forma unei rindele, cu care se făţuiesc scândurile sau piesele de lemn; 2. Cuţit puţin curbat, cu două manere, folosit la făţuirea manuală a pieselor din lemn.
Sursa: DEX ‘09
Sinonime: rindea (Sursă: Sinonime 2002).
Etimologie: a făţui + suf. -tor (DEX ‘09).
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor și aparține AudioDexa.ro și Paginarium Publishing SRL. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
Autori:
