FENTĂ, fente, substantiv feminin I. sport Manevră de inducere în eroare a adversarului în vederea creării unui avantaj tactic; II. Tăietură perpendiculară la un obiect de îmbrăcăminte.
Sursa: DEX ‘09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: I. feinte; II. fente (DEX ‘09).
