FIER, fiare, substantiv neutru 1. Metal greu, cenuşiu, lucios, maleabil şi ductil, bun conducător de căldură şi de electricitate, întrebuinţat pe larg în industrie numai în aliaje; 2. (în limbajul curent) Oţel cu un conţinut redus de carbon.
Sursa: DEX ‘09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba latină: ferrum (DEX ‘09).

