FILAMENT, filamente, substantiv neutru 1. Formaţie organică filiformă, care intră în componenţa unui ţesut animal sau vegetal; fibră; 2. Picioruş de susţinere a anterei la o stamină; 3. Fir metalic din interiorul becurilor electrice sau al tuburilor electronice, care devine incandescent la trecerea curentului electric.
Sursa: DEX ‘09
Etimologie:
Cuvânt provenit din limba franceză: filament; limba latină: filamentum (DEX ‘09).
